Raport Core Web Vitals România (Aug 2025)

Ce sunt Core Web Vitals?

Core Web Vitals (CWV) reprezintă un set de trei indicatori cheie prin care Google măsoară calitatea experienței pe web din perspectivă utilizator final. Sunt practic date colectate de Chrome de la utilizatori reali (așa-numitele field data). Scopul lor este să cuantifice cât de repede se încarcă un site, cât de rapid răspunde la acțiunile userilor și cât de stabil rămâne ecranul în timpul încărcării. Fiecare metrică CWV corespunde unei faze critice: LCP pentru încărcarea inițială a conținutului important, INP pentru responsivitatea la interacțiuni și CLS pentru stabilitatea vizuală. Google folosește aceste date și ca factor (minor) în ranking-ul căutărilor, dar mai ales le promovează ca best practice ; un fel de “minimum vital” pentru un web de calitate. Cu alte cuvinte, Core Web Vitals ne spun dacă un site “se simte” rapid și stabil pentru utilizatori, dincolo de simplele viteze de internet.

Largest Contentful Paint (LCP): cât de repede apare conținutul principal

LCP măsoară timpul necesar pentru ca cel mai mare element de conținut din zona vizibilă a paginii să fie afișat complet. Practic, dacă ai un bloc mare de text sau ; cel mai frecvent ; o imagine/banner pe homepage, LCP indică câte secunde durează până când acel element e vizibil pentru utilizator. Este un indicator de “viteza vizuală” percepută: utilizatorul simte că pagina s-a încărcat atunci când vede acel element central (de exemplu, eroul cu imagine și titlu). Un LCP bun (conform Google) înseamnă sub 2,5 secunde. Măsurarea se face pe date reale: Chrome înregistrează acest timp la fiecare vizită și apoi se raportează procentul 75% (p75) ; adică doar dacă cel puțin 75% din vizite au LCP sub 2,5s, site-ul e considerat “bun la LCP”. Dacă ți se pare complicat, gândește-te la LCP ca la momentul “Aha, s-a încărcat site-ul!” pentru user. Cu cât vine mai repede acel moment (ideal sub 2-3 secunde), cu atât mai bine ; altfel vizitatorul poate renunța, similar cu un client care așteaptă prea mult să i se aducă meniul.

Interaction to Next Paint (INP): cât de repede reacționează site-ul la acțiunile tale

INP este un indicator relativ nou (a înlocuit metricul FID ; First Input Delay) și măsoară timpul de răspuns al paginii după ce utilizatorul interacționează (click, tap, scroll etc.), până când browserul afișează următorul frame vizibil care reflectă acea interacțiune. Cu alte cuvinte, INP vrea să surprindă cât de “snappy” (prompt) e site-ul când îl folosești activ: ai dat click pe un buton, în cât timp se întâmplă ceva (vizibil) ca reacție? Ținta Google pentru INP este sub 200 milisecunde (0,2s) ; practic instantaneu la nivel de percepție umană. La fel ca la LCP, contează consistența la nivel de 75% din interacțiuni. De ce e important INP? Pentru că un site poate fi rapid la încărcare, dar dacă apoi când încerci să deschizi un meniu sau să adaugi un produs în coș ai o întârziere supărătoare, frustrarea utilizatorului crește. Mai ales pe mobil, unde hardware-ul e mai lent, click-urile “întârziate” ucid conversia ; utilizatorul crede că nu a înregistrat comanda și apasă de mai multe ori sau abandonează gândind că site-ul “s-a blocat”. INP reflectă experiența reală în paginile deja încărcate: este site-ul tău fluid și responsiv, sau face utilizatorul să aștepte chiar și după ce totul pare încărcat?

Cumulative Layout Shift (CLS): stabilitatea vizuală, nimic nu “saltă”

CLS măsoară cât de mult se deplasează elementele pe ecran în timpul încărcării sau chiar după, pe nepusă masă. Ai intrat vreodată pe un site de știri unde textul se tot muta în jos pentru că au apărut reclame deasupra? Sau ai vrut să apeși un buton “Accept” și exact atunci a apărut un banner care a împins butonul mai jos, făcându-te să apeși altceva? Acelea sunt cazuri clasice de layout shift. Metrica CLS se calculează combinând proporția de ecran mutată cu cât de brusc se întâmplă ; dar pe scurt, îți spune cât de stabilă rămâne pagina. Un CLS bun este sub 0,10 (valorile sunt fără unitate, fiind un coeficient). Dacă pagina ta are imagini sau embed-uri neprevăzute în cod (fără dimensiuni fixe), sau dacă inserezi elemente dinamice la începutul paginii, probabil CLS va fi rău (peste 0,25 e considerat slab). Gândește-te la experiența utilizatorului: un site care “se zdruncină” în timp ce încarcă dă impresie de nesiguranță și neîngrijire. În plus, cauzează greșeli (click pe elemente greșite) care pot costa bani ; de exemplu, clientul crede că a adăugat produsul în coș dar de fapt a apăsat alt link. Stabilitatea layout-ului e ca stabilitatea rafturilor într-un magazin: nu vrei ca produsele să sară de pe raft când clientul întinde mâna să ia unul!

De ce folosim procentul 75 (p75) și nu media?

Mulți oameni sunt obișnuiți să audă de “viteza medie a site-ului”. Media (AVG) însă poate fi înșelătoare în web performance. De exemplu, dacă 5 utilizatori ți se încarcă pagina în 1s și altui utilizator în 10s, media ar fi ~2s ; ai zice “stăm bine”. Dar acel utilizator care a așteptat 10 secunde probabil a plecat supărat. procentul 75 (p75) înseamnă: 75% dintre vizite sunt la această valoare sau mai bune, iar 25% sunt mai proaste. Este practic performanța celui mai lent sfert de utilizatori ; adică experiența tipică a vizitei mai lente. De ce o luăm pe aceasta ca referință? Pentru că dacă și acel segment “mai ghinionist” de useri are parte de o experiență acceptabilă, înseamnă că marea majoritate (3 din 4) se bucură de un site rapid. P75 e mai onest decât media: nu lasă un mic procent de cazuri foarte bune să ascundă faptul că ai și destule cazuri proaste. Google a ales p75 ca bază a rapoartelor CWV tocmai pentru a forța proprietarii de site-uri să optimizeze capătul “rău” al experienței, nu doar să facă o parte din vizite ultra-rapide în timp ce altele suferă. În business, asta se traduce prin consistență: vrei ca majoritatea clienților tăi să aibă o experiență bună, nu doar unii norocoși. Un site cu o medie de 2s dar cu multe vizite la 5-6s tot va pierde clienți. De aceea raportăm “p75 ≤ 2,5s” ca țintă, nu “media ≤ 2,5s”. Pe scurt: p75 ne arată problemele reale care afectează destui utilizatori încât să conteze în conversii, în timp ce media poate cosmetiza aceste probleme.

Rezultate cheie (Google Core Web Vitals, RO August 2025)

Am analizat datele publice Chrome UX Report (CrUX) colectate de la utilizatori reali din România (august 2025) despre viteza site-urilor. Ne uităm la cei trei indicatori Core Web Vitals pe care Google îi consideră critici pentru experiența de navigare: Largest Contentful Paint (LCP): cât de repede se încarcă conținutul principal, Interaction to Next Paint (INP): cât de repede răspunde pagina la interacțiuni, și Cumulative Layout Shift (CLS): cât de stabilă vizual este pagina în timpul încărcării. Scorurile sunt evaluate la procent de 75% (p75) pe o perioadă de 28 de zile, adică ne concentrăm pe experiența vizitelor mai lente (cele mai lente 25% dintre încărcări, pentru a fi siguri că majoritatea userilor au parte de viteză bună, nu doar o medie “cosmetizată”). Google consideră un site “la nivel bun” dacă cel puțin 75% din vizite îndeplinesc pragurile pentru toți cei trei indicatori (LCP ≤ 2,5s, INP ≤ 0,2s, CLS ≤ 0,10). Iată ce arată datele, defalcat pe tip de device:

Pe mobil (smartphone)

Viteză de încărcare (LCP)

Site-urile mobile din RO au un LCP mediu ~2,18 secunde (p75), adică la o vizită tipică mai lentă, conținutul principal apare în ~2,2s. Pragul “bun” este 2,5s, deci la nivel agregat stăm relativ aproape de țintă pe mobil. Cu toate acestea, ~45% din site-urile mobile nu reușesc să atingă obiectivul de LCP (au peste 25% din vizite cu LCP > 2,5s). Doar ~55% dintre site-uri trec această metrică. Asta înseamnă că pentru aproape jumătate din site-urile analizate, utilizatorii trebuie să aștepte mai mult de 2,5 secunde să apară elementele principale, un timp în care mulți deja încep să piardă răbdarea.

Interactivitate (INP)

INP median ~0,171 secunde (171 ms) pe mobil, sub pragul de 0,2s recomandat. Majoritatea site-urilor oferă așadar un timp de răspuns la interacțiuni (click, tap etc.) destul de bun pe smartphone. De fapt, ~68% dintre site-urile mobile trec ținta de INP (au interacțiuni rapide în ≥75% din cazuri), ceea ce face ca INP să fie indicatorul cel mai frecvent “în verde” pe mobil. Totuși, ~32% site-uri eșuează ținta de interactivitate, adică pentru cel puțin un sfert din vizite, utilizatorii așteaptă peste 0,2s după un tap/click ca pagina să reacționeze. Acele sutimi de secundă în plus pot părea mici, dar pe un ecran tactil întârzierea se simte: butoane care nu răspund instant pot frustra utilizatorii, mai ales când telefonul începe să “gâfâie” subpagini încărcate cu scripturi.

Stabilitate vizuală (CLS)

Pe mobil, problema CLS (elemente care “sar” pe ecran în timpul încărcării) este prezentă, dar nu la fel de gravă ca alte metrici. ~62,5% dintre site-urile mobile îndeplinesc pragul de stabilitate (CLS ≤ 0,10 la ≥75% din încărcări). Cu alte cuvinte, cam 3 din 8 site-uri mobile au probleme de layout deranjante, imagini sau bannere care apar târziu și împing conținutul în jos, butoane care se mișcă sub degetul utilizatorului etc. Valoarea medie agregată CLS p75 pe mobil a fost dificil de raportat direct (din cauza unor valori anormale la unele site-uri, care au distorsionat media), însă distribuțiile arată că, în medie, ~75,8% din vizitele pe un site mobil tipic sunt fără schimbări vizuale notabile, ~6% au mici salturi (nivel “galben”), iar ~7% au schimbări mari de layout (nivel “roșu”). Pe scurt, aproape 1 din 3 site-uri mobile are probleme vizibile de layout instabil pentru o parte importantă din vizitatori, de exemplu, text sau butoane care se mișcă pe măsură ce se încarcă reclame sau imagini fără spațiu rezervat.

Rata de trecere (All Core Web Vitals)

Per ansamblu, doar ~23,2% din site-urile mobile analizate trec toate cele 3 praguri CWV (LCP, INP, CLS simultan). Cu alte cuvinte, ~3 din 4 site-uri de mobil “pică” testul de experiență web Google, cel mai adesea din cauza LCP prea lent. Vestea bună este că 1 din 4 site-uri reușește deja acest nivel de performanță; dacă ești printre ei, ești înaintea pieței. Dacă nu, concurenții tăi care investesc în viteză pot oferi o experiență mult mai bună clienților comuni.

Pe desktop (PC/laptop)

Surpriza din datele august 2025 este că, deși timpii brute par mai buni, proporția de site-uri care trec standardele este mult mai mică pe desktop decât pe mobil. Asta sugerează că multe site-uri servesc versiuni mai grele pe PC (imagini de rezoluție mare, elemente interactive complexe) fără optimizări pe măsură.

Viteză de încărcare (LCP)

Timpul median p75 LCP pe desktop ~1,844 secunde (~1,8s), mai rapid deci decât cele ~2,2s pe mobil. Teoretic, utilizatorii de PC văd conținutul principal ceva mai repede. Cu toate acestea, 86,6% din site-urile desktop nu îndeplinesc pragul de LCP (adică peste 86% au cel puțin 25% din vizite unde încărcarea principalului element vizual depășește 2,5s). Doar ~13,4% dintre site-urile desktop reușesc un LCP suficient de rapid în mod constant. Această aparentă contradicție (LCP mediu sub 2,0s, dar majoritatea site-urilor tot “pică” LCP) se explică prin distribuția inegală: câteva site-uri mari foarte optimizate trag media în jos, în timp ce marea majoritate au încă variații mari, poate unele vizite pe conexiuni lente sau cu conținut necached duc LCP peste prag, ratând astfel ținta de consistență 75%. Practic, pe desktop multe site-uri încărcă o mulțime de resurse non-esențiale imediat (videoclipuri auto-play, animații mari, fonturi multiple), care deși nu prăbușesc media, afectează experiența unui segment semnificativ de utilizatori.

Interactivitate (INP)

INP p75 mediu ~0,076 secunde (76 ms) pe desktop, excelent ca valoare absolută, mult sub limita de 0,2s. Asta ar sugera că, în medie, site-urile pe PC răspund aproape instantaneu la interacțiuni. Totuși, ~67,7% din site-urile desktop nu ating obiectivul INP (de consistență 75%). Deci doar ~32% trec. Cum e posibil, dacă p75 mediu e 76ms? Din nou, mediile pot induce în eroare: se pare că pe desktop există un număr mare de site-uri unde anumite acțiuni rămân mult mai lente, probabil din cauza scripturilor grele și a interacțiunilor complexe (ex: pagini web aplicație cu mult JavaScript care ține CPU ocupat). Pe un PC modern, 0,2 secunde pot părea ușor de obținut, dar dacă site-ul rulează sute de scripturi analytics și reclame, chiar și un calculator bun poate avea momente de “lag”. 2 din 3 site-uri pe desktop încă nu oferă interactivitate consistent instantanee ; semn că optimizarea JavaScript și prioritzarea elementelor interactive cheie este o zonă neglijată.

Stabilitate vizuală (CLS)

Cumulative Layout Shift este călcâiul lui Ahile pe desktop. Datele arată că doar ~11-12% din site-urile desktop trec pragul de stabilitate vizuală (CLS ≤ 0,10 în 75%+ din cazuri). Cu alte cuvinte, ~88% din site-uri au probleme de layout care afectează vizibil utilizatorii desktop. Metrica mediană CLS p75 pentru desktop a ieșit ~0,112 (adică mai rău decât pragul 0,1), însă ce e mai relevant e că distribuția are valoare foarte proastă la majoritatea site-urilor: în medie, doar ~30% din vizitele pe un site desktop obișnuit sunt “fără salturi” (verde), restul suferind mici sau mari instabilități. Acest fenomen poate fi cauzat de elemente dinamice care se încarcă târziu și repoziționează restul paginii ; de exemplu, bannere publicitare care apar brusc, pop-up-uri sau ferestre de chat care împing conținutul, secțiuni care își schimbă dimensiunea etc. Pe mobil, designul mai simplu (o singură coloană) ajută la stabilitate; pe desktop, spațiul mai mare le dă developerilor “libertatea” (nefericită) de a inserează elemente post-încărcare în tot felul de locuri, cauzând salturi vizuale. Practic ~9 din 10 site-uri desktop din RO oferă o experiență vizuală instabilă pentru utilizatori ; un posibil motiv pentru rata lor scăzută de trecere CWV, în ciuda vitezei brute bune.

Rata de trecere (All Core Web Vitals) per total (toate device-urile)

Per total (toate device-urile): Dacă agregăm toate tipurile de device, ~31,1% dintre site-urile din România îndeplineau în august 2025 toate criteriile “Core Web Vitals”. Invers spus, cam 2 din 3 site-uri la nivel național nu oferă o experiență web considerată bună de Google (din perspectiva vitezei și a stabilității). Situația e cea mai critică pe tabletă, unde practic 0% dintre site-urile analizate au trecut toate criteriile (doar 1 site din 5.293!). Mobilele stau ceva mai bine (23% rată de trecere), iar desktop-urile cel mai slab (doar 6% trec). Trebuie notat că traficul de pe tablete este foarte mic în comparație (și multe site-uri nu sunt optimizate deloc pentru aceste ecrane), deci focusul principal ar trebui să rămână pe mobil și desktop.

Concluzie cheie

În acest moment, viteza web este un diferențiator competitiv major. Puține site-uri (în special pe desktop) oferă consecvent o experiență rapidă și fluentă. Companiile care investesc proactiv în optimizarea LCP, INP, CLS pot “fura startul”, câștigând atât în satisfacția utilizatorilor (care se traducе în conversii și vânzări), cât și potențial în SEO (Google folosește aceste semnale de experiență ca factor de ranking modest, dar real). E o oportunitate de business: dacă 3 din 4 competitori au site-uri lente, un site rapid îți poate dubla efectiv rata de conversie față de piață ; echivalentul creșterii substanțiale a veniturilor fără a mări bugetul de promovare.

Metodologie și limitări ale analizei

Sursa datelor: Toate cifrele din acest raport provin din Chrome User Experience Report (CrUX), un set de date public oferit de Google care conține statistici reale, anonimizate, despre performanța site-urilor web. Practic, Chrome colectează metrici de viteză de la utilizatori voluntari și le agregă lunar. Pentru această analiză am folosit setul de date pentru România, august 2025 (Chrome UX Report ; country_ro ; 202508). Analiza acoperă peste 140 de mii de site-uri (origini web) accesate din România în acea perioadă, deci e un eșantion foarte amplu.

Cum s-au calculat valorile: Valorile de LCP, INP, CLS raportate sunt procentul 75% (p75) din distribuția timpilor pe vizite, conform metodologiei Google. Asta reflectă, cum am explicat, performanța “partea mai lentă” a vizitelor. Pragurile “bune” sunt cele stabilite de Google: LCP ≤ 2,5s, INP ≤ 200ms, CLS ≤ 0,10. Am considerat un site “trece CWV” dacă toate cele 3 metrici sunt bune în cel puțin 75% din vizitele sale. Rata de trecere (pass rate) și de eșec (fail rate) sunt calculate ca procent din total site-uri analizate. Notă: Dacă un site are, de pildă, LCP și INP bune dar CLS rău, el este considerat eșuat per total, deoarece pentru Google un site trece evaluarea doar când toți cei 3 indicatori sunt în zona bună (verde) pentru majoritatea vizitelor.

Atenție la interpretare ; medii vs. trafic real: Când am calculat “valorile medii” pe mobil vs desktop, am făcut media aritmetică a valorilor fiecărui site (origină) din eșantion. Asta înseamnă că fiecare site a contat în mod egal, indiferent de mărimea sa în trafic. Astfel, rezultatele reflectă “site-ul tipic” din România, nu neapărat experiența utilizatorului mediu (care ar putea vizita mai des site-urile mari, poate mai performante). De exemplu, dacă un site mic are LCP 8s și un site mare are LCP 2s, în medie aici am raporta ~5s ; chiar dacă site-ul mare are mult mai mulți utilizatori. Aceasta a fost o alegere intenționată, pentru a evidenția problemele pe scară largă la nivel de industrie, nu doar performanța câtorva jucători mari. Totodată, distribuțiile “verde/galben/roșu” au fost calculate ca medie pe origine, nu ponderate pe numărul de vizite ; deci procentajele menționate (“X% vizite bune în medie per site”) sunt orientative. Pentru o imagine a impactului la nivel de utilizator, ne-am axat pe ratele de trecere și fail rate (câți utilizatori experimentează site-uri sub performanță).

Date incomplete și anomalii: CrUX include doar site-urile/originile care au un volum minim de date (trafic) ; deci site-urile extrem de mici sau noi pot lipsi din eșantion. De asemenea, am întâlnit anomalii statistice la calculul brut al unor valori ; de exemplu, mediana (p75) calculată direct pentru CLS pe mobil a ieșit aberant de mare (din cauza câtorva site-uri cu CLS enorm, care au distorsionat media). Pentru astfel de cazuri, am preferat să raportăm rata de vizite “bune” sau procentul de site-uri care trec pragul CLS, considerând că oferă o imagine mai realistă a situației. Am exclus așadar outlier-ii evidenți (valori de CLS p75 de ordinul 10^23 ; posibil erori de măsurare). Important: valorile CWV variază ușor de la lună la lună; noi am analizat o singură lună (august 2025) ca “fotografie de moment”. Trendurile pe termen lung pot fi subiect de analiză separată.

Definiții tehnice

Pentru acuratețe, precizăm că “mobil” în acest context se referă la form-factor “phone” (smartphone-uri), “desktop” include PC-uri și laptopuri, iar “tabletă” include tablete. Categoria “Toate dispozitivele” reprezintă datele agregate la nivel de origină (sit) indiferent de device. CrUX folosește o fereastră de 28 de zile de colectare, datele din august 2025 acoperind aproximativ perioada 1;28 august. Publicarea datelor s-a făcut pe 9 septembrie 2025 (există mereu o întârziere ~2 săptămâni pentru agregare).

Latența rețelei

Nu am inclus în mod distinct metrici de rețea (ex: RTT ; round trip time) în acest raport, însă merită menționat că utilizatorii mobili au de regulă latențe de rețea mai mari (4G/5G vs. broadband fix). Astfel, optimizarea TTFB și folosirea unui CDN devin și mai importante pentru mobil. Un site cu server lent va penaliza mai tare utilizatorii de telefon, mărind LCP și chiar afectând INP dacă resursele ajung cu întârziere.

Notă despre domenii vs. pagini

Analiza a fost la nivel de “origină” (de obicei echivalent cu un site sau subdomeniu). Nu am intrat în detaliu pe fiecare pagină a site-urilor, ci am privit performanța globală a site-ului. E posibil ca unele site-uri mari să aibă pagini rapide și altele lente ; dar atunci media origin ii penalizează. Scopul aici a fost să vedem “starea generală” a web-ului românesc. Dacă ai un site cu pagini mixte, poate merită să analizezi granular (unele pagini de produs vs altele).

În concluzie, am fost transparenți cu privire la metodologie: nu am “cosmetizat” datele ca să iasă mai bine sau mai rău, ci am prezentat direct situația, explicând unde a fost nevoie de interpretare (ex: la CLS). Considerăm că aceste cifre sunt relevante pentru oricine are un business online în România: sunt bazate pe comportamentul real al utilizatorilor și indică unde se pierd oportunități de conversie din cauza performanței tehnice.

De ce contează viteza pentru venituri

Un site web se poate compara cu un magazin fizic: traficul este ca numărul de vizitatori, iar rata de conversie e procentul de vizitatori care și cumpără ceva (efectuează o comandă). Venitul se calculează simplu: Venit = Trafic × Rata de Conversie × Valoare Medie pe Comandă (AOV). Dacă magazinul are mulți vizitatori dar coada la casă se mișcă încet, oamenii abandonează coșul ; la fel, pe un site lent mulți renunță înainte să cumpere.

Poți dubla venitul prin 2 metode

Fie dublezi traficul (adică investești mai mult în marketing ca să atragi vizitatori noi), fie dublezi rata de conversie (faci ca o parte mai mare din vizitatori să devină clienți). Prima variantă crește cheltuielile de marketing direct proporțional. A doua variantă (optimizarea conversiei) este mult mai ieftină și sustenabilă pe termen lung, pentru că maximizezi valoarea traficului existent. În practică, îmbunătățirea vitezei site-ului (timp de încărcare și timp de răspuns) este unul din cei mai eficienți factori de creștere a conversiei. Un site rapid ține utilizatorii angajați, îi duce mai repede la produsul dorit și îi împiedică să plece la concurență.

Haiko de Poel, CEO Best Surety (asigurări, SUA), ne-a spus că aprox. 35% dintre formularele abandonate se datorau vitezei slabe pe paginile de conversie, nu pe homepage. „Ne-am concentrat pe optimizarea vitezei pe paginile de contact și am văzut o creștere de 28% a completărilor”, afirmă el. Așa cum subliniază și Google, scorurile de laborator (ex. Lighthouse) sunt doar o parte din imagine; trebuie testat în condiții reale, pe dispozitive cu 3G și conexiuni slabe.

O greșeală frecventă este încărcarea site-ului cu imagini 4K fără optimizare. Alex Fetant, CEO & Founder GemFind (marketing pentru bijutieri), confirmă: „Am văzut creșteri ale ratei de conversie de până la 60% doar din această schimbare—clienții văd inelele și colierele încărcându-se instant pe mobil.”

Alt obstacol major: prea multe plugin-uri WordPress. Craig Flickinger, fondatorul Burnt Bacon Web Design (Utah), povestește cazul unei firme de avocatură din Salt Lake City cu 47 de plugin-uri active simultan: „Am redus timpul de încărcare de la 6 s la 2,1 s și, în două săptămâni, completările formularelor de contact au crescut cu 73%.”

De ce acum?

Google măsoară de câțiva ani experiența utilizatorilor reali prin așa-numitele Core Web Vitals: un set de metrici de performanță esențiale. Din 2024, Google a introdus un nou indicator de interactivitate (INP) în locul vechiului FID, ridicând ștacheta pentru site-uri. În august 2025, datele arată că majoritatea covârșitoare a site-urilor din România încă nu reușesc să atingă aceste praguri “de trecere”. Asta înseamnă oportunitate: puțini jucători oferă o experiență web cu adevărat rapidă și stabilă, deci cei care investesc în acest aspect pot obține un avantaj competitiv uriaș. Cu alte cuvinte, în loc să cheltui și mai mult pe reclamă pentru a aduce trafic nou, merită întâi să “repari casa” ; un site mai rapid și fluent va converti mai bine traficul pe care îl ai deja. Iar asta se vede direct în venituri, fără costuri media suplimentare.

Ghid practic de optimizare

Nu trebuie să fii “tech” ca să începi să îmbunătățești performanța web a site-ului tău. Iată un checklist 80/20 simplu, pe care îl poți discuta cu echipa de dezvoltare ; include cele mai importante (și relativ ușor de implementat) acțiuni pentru a îmbunătăți LCP, INP și CLS:

Pentru LCP (viteza de încărcare a conținutului)

Optimizează imaginile mari: asigură-te că sunt la dimensiunea potrivită (nu încărca o poză de 2000px dacă în pagină apare la 400px) și comprimate eficient (format modern, ex: WebP). Activează încărcarea întârziată (lazy-loading) pentru imaginile sau rândurile de produse aflate sub prima ecranizare (“below the fold”), astfel încât ele să nu întârzie afișarea părții de sus. Folosește preload sau preconnect pentru resurse critice: de exemplu, dacă bannerul principal depinde de un font special sau de un script, încarcă-le anticipat. De asemenea, un cache la nivel de server sau CDN care să livreze paginile frecvente rapid (fără a le regenera mereu) poate reduce dramatic LCP (prin TTFB mai bun).

Pentru INP (timpul de reacție la interacțiuni):

Identifică și reduce JavaScript-ul blocant ; acele scripturi mari care rulează la încărcare și țin browserul ocupat. Soluții simple: mută scripturile neesențiale la final (atribut defer/async), elimină plugin-urile nefolosite și împarte codul în pachete mai mici, încărcate la nevoie (code-splitting). Aplică tehnici de “debounce” sau “throttle” la evenimente ca scroll sau resize, ca să previi executarea excesivă a funcțiilor care nici nu se percep. Prioritizează interacțiunile critice: de exemplu, la încărcare, asigură-te că butonul “Cumpără” răspunde imediat și nu e blocat de alte scripturi care pot rula în fundal. Dacă folosești un framework heavy (React, Angular etc.), explorează opțiuni de hidratare progresivă sau islands architecture ; adică renderizează întâi elementele esențiale interactive și inițiază componenta completă doar când e necesar. Scopul final: fiecare tap/click al utilizatorului să fie urmat de reacție vizibilă în sub 0,2 secunde.

Pentru CLS (stabilitatea layout-ului)

Creează un design care nu mișcă elementele odată ce au apărut. Cum? Rezervă spațiu în HTML/CSS pentru orice conținut încărcat asincron ; de la poze la reclame ; folosind atribute de lățime/înălțime sau containere cu dimensiuni fixe/relativ. Evită inserarea de bannere sau bare de notificare deasupra conținutului existent după ce pagina a început să se afișeze ; dacă ai un mesaj ce trebuie adăugat, plasează un container gol la top încă de la început, vizibil sau ascuns, care apoi va conține mesajul (fără să împingă tot restul paginii). Încarcă fonturile web cu opțiuni care nu provoacă salturi (ex. folosește font-display: swap sau optional astfel încât textul apare imediat cu un font de rezervă și abia apoi se înlocuiește, fără să “țopăie” la schimbare). Testează site-ul pe diferite rezoluții ; uneori CLS apare doar pe anumite mărimi de ecran când elementele se comportă altfel. Pe scurt, asigură-te că elementele rămân acolo unde se afișează inițial, indiferent ce se mai încarcă ulterior.

Concluzie și recomandare finală

“Dublează conversia, nu (doar) bugetul!” ; acesta este mesajul central care reiese din datele de mai sus. În august 2025, majoritatea site-urilor românești stau prost la capitolul viteză și experiență, însă exact această situație creează un avantaj pentru cei care acționează rapid. Optimizing Core Web Vitals nu este doar o bifă tehnică impusă de Google, ci o strategie de business: o pagină care se încarcă rapid și răspunde imediat îi dă clientului încredere și îl conduce mai ușor spre finalizarea comenzii. În loc să pierzi 3 din 4 vizitatori din cauză că site-ul îi frustrează, îi poți transforma în clienți mulțumiți. Gândește-te la banii deja investiți în marketing: fiecare leu aduce vizitatori pe site ; dar dacă site-ul nu îi “convinge” repede, banii se risipesc. În schimb, investiția în performanță web “mulge” maximum din acel trafic obținut, crescând conversiile fără cost suplimentar de achiziție clienți.

2025 este un moment critic: utilizatorii au așteptări mai mari ca oricând (toată lumea vrea instantaneitate), iar competiția online crește. Cei care își fac site-urile mai rapide acum vor culege roadele sub formă de vânzări mai mari și clienți mai loiali, în timp ce restul se vor întreba de ce rata de conversie stagnează sau scade. Este, în fond, o oportunitate de a fi cu un pas înainte: când piața va realiza importanța performanței (poate și prin anunțuri Google viitoare), tu vei fi deja optimizat. Iar dacă ești în grupul celor 23% (mobil) / 6% (desktop) care deja trec testul CWV ; felicitări, ai un atu pe care ar trebui să îl valorifici în comunicarea către clienți (ex: evidențiază experiența rapidă) și, bineînțeles, să continui să-l menții.

Q&A rapide pentru reporteri:

• Q: De ce performanța pe mobil e atât de importantă?
  • A: Pentru că traficul pe mobil depășește de regulă desktop-ul în multe domenii, iar utilizatorii de smartphone sunt chiar mai nerăbdători. Dacă site-ul tău nu se încarcă rapid pe un telefon și nu răspunde instant la tap, utilizatorul se frustrează imediat ; are alternative la un click distanță (sau o aplicație nativă mai fluidă). În plus, conexiunile mobile pot fi mai lente; deci un site need optimizat va merge și mai prost pe 4G la țară de exemplu. Practic, mobilul e “prima linie” acum: dacă pierzi userul acolo, puțin probabil să mai încerce de pe desktop acasă.
• Q: Cum se face că site-urile de desktop par să stea mai prost decât cele mobile la aceste metrici?
  • A: E contraintuitiv, dar datele așa arată: doar ~6% din site-urile desktop trec toate criteriile, față de ~23% pe mobil. Un motiv e că pe desktop dezvoltatorii tind să încarce mai mult conținut, presupunând că utilizatorii au PC-uri puternice și internet rapid. Asta duce la pagini aglomerate ; multe scripturi, multe elemente interactive ; ceea ce crește șansele de probleme (layout instabil, timpi de răspuns la click mai mari când CPU e ocupat). Pe mobil, deseori site-urile au design mai simplu (mobile-first) și uneori conținut mai restrâns, deci chiar dacă hardware-ul e mai slab, experiența e mai bine focalizată. Pe scurt: pe desktop “s-a lăsat garda jos” la optimizare, crezându-se că nu e nevoie ; și iată rezultatul, scoruri mai slabe la consistența experienței.
• Q: Ce costuri implică îmbunătățirea acestor metrici? E nevoie de o refacere completă a site-ului?
  • A: Nu neapărat. Multe optimizări CWV sunt incrementale și relativ ieftine. De exemplu, comprimarea imaginilor și implementarea lazy-loading poate fi făcută în câteva zile de un programator, la fel și adăugarea de spații rezervate pentru a rezolva probleme de CLS ; costuri minime dacă ai deja un dezvoltator in-house sau un contract de mentenanță. Alte intervenții, precum implementarea unui CDN sau optimizarea serverului, pot avea un cost lunar (poate câteva sute de euro) ; dar ROI-ul e foarte bun dacă site-ul generează venituri (câștigul din conversii îmbunătățite va depăși de obicei costul). Dacă site-ul e foarte vechi și neoptimizat, s-ar putea să necesite un upgrade tehnologic mai serios ; dar chiar și atunci, investiția se recuperează prin creșterea vânzărilor. Noi recomandăm să începi cu un audit (multe firme, inclusiv a noastră, îl oferă gratuit) ca să identifici fix ce pârghii aduc cele mai mari îmbunătățiri. De multe ori, 20% efort aduce 80% din câștig (legea lui Pareto).
• Q: Cum ați obținut aceste date și cât de sigure sunt?
  • A: Datele vin direct din Chrome User Experience Report, o sursă oficială Google, care adună informații de la utilizatorii reali (anonim) ce folosesc Chrome. Nu sunt teste sintetice sau estimări ; sunt chiar timpi și experiențe reale pe care oamenii le-au avut navigând pe site-urile respective. E practic cea mai fidelă imagine a performanței percepute în piață. Setul pentru România din august 2025 a inclus ~140 de mii de site-uri, deci e foarte cuprinzător. Ca metodologie, am folosit interogări BigQuery publice, deci oricine ar putea reproduce cifrele. Bineînțeles, ca orice date agregate, pot exista mici erori sau variații lunare, dar marjele sunt mici la acest nivel macro. Suntem încrezători că tendințele identificate (ex: procentul mare de site-uri lente) sunt reale și relevante. În plus, se aliniază și cu observații globale ; la nivel mondial cam 30% din site-uri trec toate CWV, deci România nu e foarte departe, doar că pe desktop stăm puțin mai rău.
• Q: Google chiar folosește aceste metrici în ranking? Dacă da, înseamnă că site-urile lente pierd și trafic organic?
  • A: Google a anunțat că da, Core Web Vitals contează la ranking (inițiativa “Page Experience Update”), însă în practică impactul direct în SEO pare să fie relativ mic comparat cu relevanța conținutului. Adică un site foarte rapid nu va depăși un site cu conținut mai bun doar pe baza vitezei. Totuși, când ai site-uri cu conținut similar, experiența poate face diferența la poziția în Google. Și mai important, indirect, un site lent poate pierde trafic: utilizatorii apasă pe rezultat în Google, pagina nu se încarcă repede, ei se întorc la Google (fenomenul “pogosticking”). Google observă că utilizatorii abandonează repede pagina ta și asta îi poate afecta scorul de calitate. Deci chiar dacă influența directă e modestă, performanța proastă te costă oricum trafic și conversii, pe când un site rapid îți maximizează șansele să beneficiezi de traficul pe care-l ai (fie el SEO sau plătit). Mesajul nostru către business-uri e să nu facă performanța DOAR pentru SEO ; s-o facă pentru oameni, iar SEO-ul va fi un bonus. În fond, scopul Google cu aceste metrici e tocmai să împingă web-ul spre experiențe mai bune pentru utilizatori. În 2025, cine le ignoră încă, riscă să rămână în urmă.